Iau Pămîntul sub talpă
şi-l rotesc să alerg,
schimb graniţe,schimb limba,
alţi fulgi geana-mi culeg.
Mă apropii cu-o oră,
altă oră-i în tren,
peste calea ferată
viacu-n clipe mi-l cern.
Dar viteza spre tine
şi distanţa-ntre noi
tot aceiaşi rămîne
făr-plecare-napoi.
Şi-i acelaşi,iubite,
de-al tău gînd al meu dor,
de priviri intuite
ce-mi trezeşte fior.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu