Spre tine, iubite-mi aştern
din buchii alese cărare
să vii la-ntîlnire-n catren
căci dor mi-e de-a ta sărutare.
Din verbe obrazu-ţi pictez
şi ochii cu fundul în mare,
pe frunte un vis să aşez,
să fie în noapte-alinare.
Să fii pe o clipă nebun
pe perna ţesută de muze,
de patimă-n taină să-ţi spun-
(conceptul cărunt n-o s-acuze?).
Apoi să-ţi divulg... "Te iubesc...
de braţu-ţi mă vreau dizolvată,
în sine un gol să-nvelesc
cu şoapta din tine furată."
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu