vineri, 26 martie 2010

Picătura de cerneală


Culeg pe geana-mi gîndul tău
ce roua vine să-mi înghită,
să-mi smulgă tălpile din hău
şi din dorinţa adormită.

Dar te implor să nu şopteşti
cu verb lipsit de azi sau mîine
în care visele-ţi fereşti
de pasiunea rimei pline.

Şi lasă-mă să mă găsesc
în picătura-ţi de cerneală
cînd se presoară pe "iubesc"
căci cine ştie de înşeală...

Eu fără remuşcări te mint
cînd tu citeşti,"iubite frate..."
iar eu cu buzele-ţi alint
a tale buze aplecate.

Şi te cuprind la sînu-mi prunc
sau stea pe-orbită paralelă
cînd şoapta-mi în buchet ţi-aduc
din pasiunea mea fidelă.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu