Luni

Al meu pînă duminică.
Şi pleci...
Sau eu din tine,
să-ţi devin străină...
Sunt două nopţi
apoi - amurguri reci
şi un deşert-
pedeapsă fără vină.

Iar luni...
Culeg un număr.Interzis!
Semnale lungi...
Alo!
A ta tăcere,
căci vocea mea
duminică a zis
un ultim "Pa!"
şi luni- numai durere.

Doar poza ta-
o şoaptă-n loc de chip,
cu gura arsă te ating pe frunte...
Ştiu,
mi-am durat speranţa pe nisip
şi luni va arde
cea din urmă punte.