Pauză

Mă sprigin de umărul tău
cu soarta-mi curmată de gînduri,
să mergem alături prin ploi
cu grindină,arşiţă,vînturi.

Să simt cum mă doare cînd plîngi,
în mine storcînd suferinţa-
un zîmbet pictînd pentru doi,
cu tine să-mpart biruinţa.

Necazu-ţi pe firea-mi să-mbrac,
să şterg depărtarea,iubite,
orbita-ţi pe-a mea s-o atrag,
oricum Universul se-nvîrte.

Sperînd la o pauză-n timp-
să-ţi sprigini de umăru-mi gîndul,
să simt cum mă cauţi prin cer,
în mine să-ţi legăn cuvîntul.