Un suspin desenat cu o şoaptă
din dorinţă, de Crin parfumat
pe-o petală subţire, necoaptă
de prezenţa de Zeu nechemat.
Să-i devii pentru strigăt captivă-
mărţişor nedublat fără chip,
libertăţii o fiică-adoptivă
trasă-n ţeapă pe propriul ghimp.
Condamnată de frică la fugă
din pojarul de pană aprins
să priveşti pe furiş şi cu rugă
pentru-o rimă în geamu-i nestins.
Spectator la a sa-nmormîntare
îngropată de vie să fii...
Va tăcea rima ta trădătoare
ce concepe din cîntu-i în fii?
Şi plecarea-ţi mă plouă petală
din fiorul înfrînt, resemnat.
Cu speranţă de soră-rivală
voi păstra chipu-n verb desenat.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu