
Mă jucam cu-un balonaş de spume,
zîmbetu-i era un curcubeu,
mă iubea şi mă fura din lume
şi zidea in mine un alt EU.
Cum mă desfătam de-a lui planare!
De pericole să fi uitat?
Nu conta nimic, doar o chemare
şi...planam şi eu de-acu-n înalt.
Dar, o, Doamne, cu îmbrăţişarea
l-am atins...să cad din curcubeu...
Prea nebună, densă-mi fu visarea,
din cădere-urcatul- foarte greu.
...Balonaşul mă ademeneşte,
dar... de sol vreau să mă spriginesc.
Zboară. Zborul tău nu mă priveşte.
Caci te-ating, te sparg...
dar te iubesc...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu