Dependentă

Sub grăbitul tuc-tuc
mă înghite iar calea ferată,
de la tine mă duc,
dar rămîn,
chipul tău
înainte şi-n urmă mă poartă.

Tu devii casa mea
şi iubitul,şi pruncul,şi ţara,
întîlnire pe stea.
Şi prin ziuă alerg,
căci la piept să te strîng
vin doar seara.

Te aştept
să trăiesc
veşnicia mea scurtă cu tine
şi să tac
căci iubesc
o fantomă.Îţi sunt
şoapta mea şi chemarea
străine.

Şi apoi cu tuc-tuc
reveni-voi
spre
prunci şi spre casă
dar...să-i las,
să m-arunc
în abis sau in-nalt_
slova ta nici aici nu mă lasă.