
Ne grăbim să trăim,
Dar o facem cu frică-
Ce-am pierdut nu găsim,
Ieri aveam,azi- nimică.
Apoi de la-nceput
O luăm cu-ndîrjire,
Căutînd ce-am avut
Tot sperînd fericire.
Dar cînd gîndul ades
Spre trecut ne îndeamnă
Şi vedem ce-am ales
Ne-atingem ca de-o rană.
Căci atîţia ''DE CE?''
Mai atîrnă pe cuget,
Cît de iute-a fost,bre,
Ca un fulger cu tunet.
Şi nici nu observai
Cum ne-atinse ieri bruma,
Chiar de-abia este mai
Ninge-n mîine de-acuma.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu