Insistenţă

Să vii să mă înveţi cum să te uit,
Pas îndărăt din visul meu abrupt,
să nu-mi rănesc genunchii în cădere...
Dar nu îmi este frică de durere!

Mai bine ram de tei vin să mă frîngi,
să storci din mine lacrima,s-o plîngi
şi să mă porţi pe un tăiş de coasă...
Dar îţi zideşti de-acum pe Lună casă,

să nu te tulbur.Dar nu ştiu să tac
şi-am pus pe Lună(şi pe Marte),parc
unde mă voi plimba cu pruncii tăi...
Să ţi-i admiri,să ţi-i săruţi nu vrei?

***

Îmi iartă insistenţa... sunt femeie,
vreau să iubesc,deaceia caut cheie
de la safeul unde stai ascuns...
În mine să te-ncui
şi mi-e deajuns.