
Te-am căutat cănd muguri
abia prind a plesni.
Era crăpat de ziuă,
unde erai a fi?!
Apoi în Mai te-aprinsei
rug pe orbita mea.
Prea multe flori atuncea
erau în preajma ta.
Abia cînd trenu-n gară
răcni un ultim:U-u-u!
privirea-ţi rătăcită
făptura îmi văzu.
Deşi primii chemarea,
tîrziul nu-ţi iertai...
Ce tineri eram,Doamne-
era doar luna Mai.
Nu te-am avut o vară,
fu arşiţă şi ploi,
o aşchie din iarnă
lăsai să crească-n noi.
Septembrie e astăzi,
ori toamnă e tîrziu...
Vreau muguri să plesnească
şi-aştept să vii...
să viu...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu