
Nişte cifre ai scris,
dar aşa-i o ispită,
căci devii mai real,
eu devin mai iubită
şi mi-e frică să tac,
şi mi-e frică să zic,
doar cu visu-mi sfios
gura ta o ating.
Eşti străin,dar te ştiu
şi îţi sunt cunoscută
din chemarea-mi de dor,
al tău dor că ascultă.
Şi încerc să culeg
pe mobil al tău număr,
din destinu-mi pustiu
o favoare să cumpăr.
Dar închid,nu-ndrăznesc.
Sunt a ta,dar străină,
tu_al meu,dar străin.
E o soartă haină.
Şi mi-e cald în ninsori,
mi-e răcoare-n pustiu
că chemarea îmi ştii
şi răspunsul ţi-l ştiu.
06...culeg,să-ţi vorbesc...
mi-este dor_
tu spre mine păşeşti.
eu spre tine-s în zbor...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu