
Doamne,
cîţi de "nu se poate",
nu fii crud...
De-ai Tăi ochi
încerc să mă ascund.
"Nu dori ce nu-i al tău"
ai zis
şi...
pojar în mine ai aprins.
Mi-e făptura toată
zbuciumare,
implantată-n mine-i
o chemare,
şi-un răspuns doar am,
desigur "Da"...
Dar acolo sus_
mînia Ta.
Şi să fiu cuminte
mă învăţ,
inima zdrobindu-mi-o-n bucăţi,
căci nu eu,
stăpîn e EL de-acum...
Fără inimă-s...
Mă-ndrumă,Doamne...
Cum???
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu