
Să-ţi mîngîi fruntea
şi obrazul ud...
Al tău răspuns_o frază
să aud
suspin.
Tu taci.
Nu spune.
Ştiu,te doare_
venire nu e,
este doar plecare.
Şi zilnic zici "adio"
şi aştepţi
o întîlnire numai,
să accepţi
să nu mai fie,
dar
din nou chemare...
Nu poţi s-o ai,
nu poţi s-o laşi
şi doare.
Din fericirea-ţi frîntă
mai răpeşti
o jumătate.
Cum e să iubeşti
un ieri şi-un azi
şi să nu scrii trădare,
să nu răneşti...
Dar te răneşti
şi doare.
Şi strîngi în braţe-un dor
să te aline,
dar ochii trişti îţi sunt,
auzi suspine
ce se-mpletesc din nou
cu-o depărtare
ce nu va fi aproape...
Ştii,o doare.
Îţi mîngîi fruntea,
sufletul bucăţi,
căci nu am sfat,
e poate scris în cărţi
de ce iubirea nu e trecătoare,
revine,
te învinge
şi te doare.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu