Grăbeşte-te

Grăbeşte-te,
e clipa nemiloasă,
cît a rămas?
Dar dacă nu ai mîine?
Ştiu,ai şi cer
şi sol sub tălpi,
şi casă,
dar de întîrzii,
cine să te-aline?

Ştiu,ai ales
precum noi toţi
destinul
să-l mai presori
cu lacrimi şi regrete,
să-ndreptăţeşti greşeala,
poate vinul...
Dar timpul nu te iartă,
nu te crede.

Grăbeşte-te,
un azi mai ai,
o clipă,
N-ai reuşit dăunăzi?
Azi trăieşte,
îmbracă-un vis în taină
sub aripă,
o ultimă Iubire mai iubeşte.

Grăbeşte-te
ca-n ultima-ncercare,
nu te feri de răni
şi de durere,
ia ce-ţi propune soarta
chiar de-ţi pare
că e tîrziu.
Azi viu eşti.
Astăzi cere.