
Nu te grăbi,
suntem fantome,
ai îndoieli,
dar...încă-un pas,
mergi pe carniz,
Atent!Pericol!
Nu mi-e totuna,
nu te las.
E o dorinţă
de-a reţine
cu-o veşnicie
în minut
apusul ce-l purtăm
în sine,
din visul
ce real l-am vrut.
Dar sunt fantomă,
tu_chemare,
(fantomă_tu,
chemare_eu)
şi-n mreaja sa
un dor ne are...
Dar sunt ce vrei?
Tu eşti ce vreu?
Nu te grăbi!
Suntem invenţii
dintr-o dorinţă
de-a găsi
un curcubeu
în sensul vieţii...
Atent,
căci doare.
Nu greşi.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu