Jocul

Ne jucăm cu "te iubesc"
cu "te aştept",
eu îţi spun,tu crezi,
tu spui si eu te cred...
Chiar de ştim că e un joc,
ne amuzăm_
e-o minciună-dulce
care-o aşteptăm.

Şi-ncolţeşte-n noi acest "iubesc",
dintr-o "glumă",
dintr-un joc fiorii cresc...
Două flacari devenim,
un rug încins_
eu în tine,
tu în mine ai aprins.

Ne mai scrie azi destinu-o aşteptare,
care nu ne mai amuză,
care doare...

Ne povătuiau părinţii:
"Ascultati,
cu chibritele,atent,
nu vă jucaţi..."
De-am fi fost atunci ascultători,
nu zăceam răpuşi azi de fiori.