O iubire

Peniţa mi-e paloş,
blestem
şi vampir,
Te caut,
te chem,
te iubesc,
te admir,
apoi îţi sug sîngele
setea să-mi stîng
şi cad în genunchi
şi de mila ta plîng.

Atît de senin
şi atît de copil,
în gura-ţi cuvîntul-
în vară un tril,
iar toamna-ţi april-
de un verde prea crud,
în rouă spălat,
ţi-e obrazu-încă ud.

Să fugi de iubirea-mi,
te rupe bucăţi,
apoi te zideşte
în vrafuri de cărţi
şi zilnic mănîncă
din carnea-ţi rimată
şi dorul ţi-l fură
să ceară-apoi plată.

Şi lasă din tine
doar zdrenţe
şi rană,
ţi-aşterne-apoi trupul
sub cruda mea pană
să-ţi sug de pe pleoape
nectarul sărat,
iar mîini să te uit
fără chip,
despuiat.