Să nu mă crezi...

Chiar crezi că-aşa-ntr-o clipă te-am uitat,
te-am şters din trup,auz,de sub pleoape,
din gîndu-mi, şoapta-ţi dulce-am aruncat
cînd ieri îmi mai erai atît de-aproape?!

Chiar crezi că al tău nume nu ating
cu buzele,ce vor să-ţi simtă gura,
pojaru-ţi ce mă arde, să ţi-l sting,
să poţi apoi să-mi potoleşti arsura.

Crezi, numărul nu cerc să ţi-l culeg
să te mai rog: "Iubitule mă cheamă,
chiar dacă afirmarea ta o neg,
mă fă captiva ta,chiar de mi-e teamă.

Chiar crezi că am fugit să nu revin,
că pot fi stîncă?
Nu-s decît femeie
şi ţin ascuns sub lacăt al meu chin.
Chiar de nu chem,aştept să-mi fii tu cheie.

.................................................

Să nu mă crezi iubite cînd te-alung,
de-ai ştie cum aştept...
eşti prea departe
dar şi alături
şoapta că-ţi ajung
şi-aici în mine,
chiar şi mai aproape.