
Te-am "lovit",iubite
cu chemarea mea
şi-acum tac cuminte...
Nu,că nu te-aş vrea.
Dar e multă toamnă
-n visu-mi desfrunzit,
într-o ceaţă deasă
-i gîndu-mi prăbuşit.
Şi-s în aşteptare,
soare să-mi aduci_
o răscumpărare
pentru noii "prunci".
Dar şi tu ai cerul
inundat de nori,
ţi-ai udat aripa
şi te temi să zbori,
să nu cazi în soare
ce-l aştept adus,
c-o să-ţi ardă solul
care te-a supus.
De-i aşa,aşteaptă,
poate cineva
soare-mi va aduce...
Şi-atunci te-oi chema.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu