Aştept

Сuleg cerneală din ograda ta
şi îmi pictez un chip
ce nu există.
În seri te caut
ca pe cer o stea,
dar astă noapte nori au fost.
Sunt tristă.

Te-am tot chemat,iubite...
Înzădar.
Stau să ghicesc
ce ai în ochi?
Furtună?
Sau special
te-ascunzi ca un ştrengar
să vezi cum sunt
de dorul tău nebună...

Sau nu-ţi mai sunt iubită?
(Doamne!Nu!)
Sau cerul
nu te mai ademeneşte,
sau te-ai lăsat de jocul
Eu+Tu...
(o sumă ce Iubire se numeşte).

Mai sper
deseară va fi cer senin
şi printre stele
cea mai aşteptată
va apărea.
Spre Poarta noastră vin
să te găsesc,
să-mi dăruieşti o şoaptă.