Supărare

Şi iar nu se primeşte
să mă supăr...
Cuvinte seci,
privirea ta de gheaţă-
o bună dispoziţie
îmi cumpăr
din "somn uşor"
şi "bună dimineaţă".

Din strigătu-ţi
aleg ce-mi place-
şoapta
şi mi-o îmbrac pe umeri-
cald şi moale,
aprind un astru,
îmi deschid larg poarta
şi visul vin să mi-l culeg
în poale.

Iar după geam
rămîne vîntul iernii,
aici căminu-aprins,
un ceai fierbinte...
Şi supărarea-n mine
nu mai cerne
cu stropi de gheaţă.
Eu te iert cuminte.